Spuneam într-o postare anterioara (pe care o găsiți aici) că nu sunt foarte multe locuri în lume unde realitatea depășește imaginația, dar Vaticanul este unul dintre ele. Vaticanul este locul unde sublimul este natural și firesc, unde spiritualitatea se îmbină cu artă și mister, unde fiecare din noi indiferent de religie ne vom regăsi. Astfel a doua zi la Roma începe cu o vizită la Vatican.
Pentru că nu am dorit să stam la coadă pentru a reuși să intram în Muzeele Vaticanului am ales calea mai simplă și am achiziționat bilete online (chiar dacă sunt mai scumpe decât cele achizitionate direct la casieria muzeelor, merita diferența de preț). Puteți găsi bilete aici.
În 1503 după alegerea sa ca Papă, Iulius al II-lea, a expus în gradina numită ”Belvedere” diverse sculpturi antice, iar de aici începe istoria Muzeelor Vaticanului. Apoi, în 1734 Papa Clement al XII-lea a fondat Muzeul Capitolin într-un edificiu proiectat de Michelangelo; în 1756 și în 1767 au fost create în Vatican alte două mici muzee: cel de artă sacră și cel de artă romană. Din dispozitia Papilor Clement al XIV-lea și Pius al Vi-șea apare Muzeul Pio-Clementino cu scopul de a găzdui sculpturile clasice. În 1796, din cauza invaziei franceze, muzeul a pierdut mai multe opere valoroase, care însă au fost restituite Vaticanului după căderea lui Napoleon, în 1815. Papa Pius al VII-lea (Chiaramonti) adaugă o nouă secție muzeului care îi și poartă numele. Ultimul muzeu adăugat complexului a fost în 1973; acesta este dedicat artei religioase moderne și conservă operele eminenților artiști din secolul al X-lea: Novecento.
Muzeele Vaticane cuprind acum zece muzee diferite, dar vizitatorii au acces și la sălile de expoziție ale Bibliotecii Vaticane și la alte săli decorate cu fresce din perioada Renașterii, printre care cele pictate de către Raffaello și, bineînțeles, Capela Sixtină.
Pe lângă picturi și sculpturi, muzeele includ: armuri, tapiserii, mozaicuri, vase grecești, obiecte de artă africană etc.
Pinacoteca (Galeria Picturilor) – a fost creată în timpul papei Pius al XI-lea (1922-1932) într-o clădire special amenajată chiar lângă noua intrare în muzeele Vaticanului. Picturile aflate aici, acoperă o perioadă de timp din Evul Mediu până în anul 1800. Ele sunt așezate în ordine cronologică, în așa fel încat vizitatorii să urmărească perfectionarea picturii italiene de-a lungul timpului. Printre capodoperele aflate aici se regăsesc lucrari de Fra Angelico, Giotto, Perugino, Raphael, Leonardo da Vinci, Michelangelo, Guido Reni, Caravaggio, Veronese, van Dyck, Poussin.
Veduta della Sala VIII della Pinacoteca Vaticana
Ultima sală a Pinacotecii Vaticanului cuprinde o impresionantă colecție de icoane. Acestea au fost realizate între secolele XV-XIX și provin din Grecia post-bizantină, țările balcanice, Rusia și aria cuprinsă între Marea Adriatică și Orientul Apropiat.
Muzeul de Trăsuri – acesta găzduiește într-o sală subterană imensă, trăsuri, automobile și lectici folosite de diverși papi de-a lungul timpului.
Muzeul Misionar Etnologic – colecțiile acestui muzeu adăpostesc artefacte primite din misiuni în țări din afara Europei și din donații private. Printre atracțiile principale se găsesc: statui religioase budiste din Tibet, India, Indonezia, dar și artefacte sau diverse obiecte și lucrari de artă islamice, din Africa Centrala sau de pe continentul american, în special Mexic, Guatemala, Nicaragua.
Muzeul Filatelic si Numismatic – etalează obiecte filatelice și numismatice produse la Vatican din anul 1929 până în prezent. Colecâia include ștampile poștale, timbre, farfurii tipografice, schițe, matriâe din bronz și alte obiecte ce ilustrează diverse stadii ale productiei de timbre și monede.
Muzeul Gregoriano Profano – a fost inaugurat într-o aripa nouă a Vaticanului în anul 1970. Obiectele găsite în timpul excavațiilor arheologice găsite în diverse zone de lânga Roma (Cerveteri, Veio, Ostia) sunt expuse aici împreună cu alte antichități: sculpturi grecești construite pentru stele funerare, reliefuri votive, dar și sculpturi romane funerare (urne, altare, sarcofage).
Muzeul Pio Clementino – conține sculpturi pontificale ce datează din colecția originală a Papei Julius al II-lea (1503-1513). Puteți admira aici Curtea Octogonala, Holul Animalelor, Galeria Statuilor, Holul Busturilor, Holul Muzelor, Holul Rotund, Holul Crucii Grecești, Holul Carelor de Luptă, Galeria Candelabrelor.
Muzeul Gregorian Egiptean – a fost fondat de Papa Gregorie al XVI-lea în 1839. El găzduiește monumente și artefacte din Egiptul antic ce provin în mare parte de la Vila Adriana din Tivoli. Muzeul detine 9 camere, ultimele două găzduiesc obiecte găsite în Mesopotamia, Siria și Palestina.
Galeria Tapițeriilor – are dispuse pe pereți tapițerii flamande țesute în Bruxelles dupa schite realizate de elevii lui Raphael în timpul pontificatului lui Clement al VII-lea (1523-1534).
Galeria Hărtilor – splendida galerie conține 40 de fresce ce ilustreaza hărți ale unor importante orațe din Italia. Ele au fost pictate între 1580 și 1585 de diverți pictori sub supravegherea faimosului geograf Ignazio Santi, care a supravegheat construcția acestei vaste lucrari. Cele două harți de lânga intrare sunt deosebit de interesante, ele infățiseaza linia de coasta Romana așa cum arata în secolul XVI (în dreapta) și reconstrucția Romei antice (în stânga).
Apartamentele lui Pius al V-lea – au fost construite pentru Papa Pius al V-lea (1566-1572) și conțin o galerie, 2 camere mici și o capela,. Ele au fost realizate de Georgio Vasari și Federico Zuccari, și contin tapiterii flamande din secolele XV si XVI, ceramică medievală și câteva mozaicuri.
Sala Sobieski – conține o pictură imensa realizata de artistul polonez Jan Matejko, ce infățisează victoria regelui polonez Sobieski asupra turcilor la Viena în anul 1683. Camera mai conține și picturi din secolul XIX, dar și cărți oferite lui Pius al IX-lea de regi, călugari sau episcopi.
Sala dell’Immacolata – conține fresce realizate de artistul Francesco Podesti în 1854.
Camerele lui Rafael – cele 4 camere cunoscute sub numele de camerele lui Rafael, au făcut parte din apartamentul situat la etajul al doilea al Palatului Pontifical al Papei Julius al II-lea della Rovere (1503-1513) folosit de acesta și de succesorii săi drept rezidență. Camerele fuseseră realizate iniâial cu ajutorul artiștilor Piero della Francesca, Luca Signorelli și alți pictori importanți din centrul Italiei, însă Julius al II-lea ia cerut lui Rafael să elimine lucrarile anterioare și să creeze altele noi. Camerele au fost pictate în ordinea urmatoare:
Segnatura realizată între 1508-1512, conâine cele mai celebre fresce realizate de Rafael: „Scoala din Atena”, „Cardinalul , Virtutea Teologica si Legea”, „Parnassus” . În afara faptului că este prima lucrare creata de artist la Vatican, ea marchează începutul celei mai imporante faze a Renașterii.
Camera lui Eliodorus refacută între 1512-1514 cuprinde fresce realizate de Rafael ce reflectă scene bibilice din Vechiul Testament, dar și din istoria evului mediu: „Masa din Bolsena”, „Eliberarea Sfantului Petru”, „Expulzarea lui Eliodorus din templu”.
Incendiul din Borgo 1514-1517 Frescele de aici au fost cerute de Leo al X Medici și descriu evenimente istorice importante ce au avut loc în timpul pontificatului altor papi cu numele de Leo. Camera este denumită după principala frescă de aici : “Incendiul din Borgo”, reprezentând miracolul realizat de Leo al IV-le în 847 când papa a stins un foc uriaș în jurul ariei basilicii Sfântul Petru doar apărând în dreptul logiei benedictine și făcând semnul crucii. Alte fresce prezente aici: “Încoronarea lui Charlemagne de către Leo al – III-lea în anul 800” , “Bătălia de la Ostia”, “Juramântul lui Leo al –III-lea”.
Sala lui Constantin 1517-1524 construită pentru recepții și ceremonii oficiale, a fost decorată de elevii scolii lui Rafael pe baza schitelor realizate de artist, care a murit prematur înaintea terminării lucrarii (1520). Numele salii provine de la Împăratul Constantin cel Mare, primul împărat creștin ce a recunoscut oficial religia crestină. Pe pereți sunt pictate 4 episoade din viata acestuia ce dezvaluie înfrângerea pagânismului și triumful religiei creștine: „Viziunea Crucii”, „Bătălia lui Constantin împotriva lui Maxentius”, „Botezul lui Constantin și donația Romei”.
Apartamentele Borgia – au fost construite pentru papa Alexandru al VI-lea (1492-1503) și decorate de Pinturicchio și asistenții săi.
Colectia de Artă Contemporană – acest muzeu a fost deschis în 1973 și expune lucrări atât ale artiștilor europeni cât și a celor americani din secolele XIX și XX precum Renoir, Dali, Picasso, Seurat.
Capela Sixtina – cea mai cunsocută sala a Vaticanului, singura în care nu este permis fotografiatul sau filmatul, a fost denumita astfel dupa numele lui Sixtus al IV-lea della Rovere care a dorit să aiba o sală mare construită pe locul unde odinioara fusese „Capela Magna”. Aceasta „Capela magna” era un edificiu medieval folosit pentru adunarile consiliului papal.
Capela Sixtina adaposteste cea mai celebră frescă realizată de Michelangelo: „Judecata de apoi”. Pereții laterali sunt decorați cu fresce ce au ca temă Vechiul și Noul Testament: „Calatoria lui Moise în Egipt”, „Traversarea Mării Roșii”, „Evenimente din viata lui Moise”, „Moise pe muntele Sinai”, „Botezul lui Isus”, „Ispitirea lui Isus”, „Chemarea lui Petru și Andrei”. Ele au fost relizate de alti mari artisit italieni precum: Ghirlandaio, Perugino, Pinturicchio, Botticelli. Mai multe detalii despre Capela Sixtina găsiți aici.
Muzeul Cristiano – a fost fondat în 1854 de Pius al IX-lea și contine statui, sarcofage, inscripții și obiecte arheologice găsite în catacombe ce datează din secolul VI.
Muzeul Chiaramonti – În 1807 sculptorul neo-clasic Antonio Canova a deschis acest muzeu, denumit astfel după papa Pius al VII-lea Chiaramonti (1800-1823), dorind expunerea laolalta a „celor trei arte infratite”: sculptura, arhitectura și pictura. Cu cele peste 1000 de obiecte expuse este unul din cele mai importante colecții de busturi romane și sculpturi funerare idealistice.
Muzeele Vaticanului au ajuns a fi, după cinci secole de existenţă, unele dintre cele mai bogate muzee din lume, fiind considerate o adevărată comoară a capodoperelor în ceea ce priveşte artele frumoase. Ce pot să vă spun decât că în interiorul muzeelor m-am simțit atât de ”mică” în comparație cu toate mărețiile și operele de artă pe care le-am putut admira aici. Te cuprinde spaima, ţi se face teamă de o asemenea forţă pentru că e imposibil de înţeles cum oamenii pot să creeze atâta frumos, iar la finalul vizitei în muzee turiștii rămân bulversaţi, miraţi, vrăjiţi, năuciţi.
Acestea sunt clipe în care omul obişnuit se poate scutura de praful cotidian şi să se înalţe pe culmile Palatine.
