Budapesta, pur și simplu fermecătoare…

Budapesta, supranumită „Parisul de Est”, „Mireasa Dunării” sau „Perla Dunării”, este capitala Ungariei. Orașul fascinează prin abundența de obiective turistice. Fiind una dintre cele mai frumoase capitale europene oferă turistului istorie, relaxare și mister. Fiecare turist poate găsi ceva pe placul lui: centrul plin de viață, râul impunător, turnurile bisericilor, castele, cetăți, băi luxoase, mancare tradiționala delicioasă.

Buda a fost fondată de celți pe malul drept al Dunării, numindu-se la vremea aceea Ak-Ink. În epoca romană primește numele de Aquincum, devenind centrul de guvernare a Pannoniei Inferioare. Pe malul stâng al Dunării se construiește un nou oraș cu numele de Trans-Aquincum, numit și Contraaquincum. Cele două orașe au fost legate de un pod pe bărci, astfel fiind asigurat comerțul între cele două maluri ale Dunării.

În secolul al IV-lea a început să se răspândească creștinismul și în această provincie, dar acest lucru a fost oprit de invazia hunilor în 375. Potrivit cronicilor medievale maghiare, în jurul anului 450 un frate al lui Attila, Buda, a rebotezat Aquincumul, numit pe vremea respectivă și Sicambria, după numele său. Potrivit altor surse, numele ar veni de la cuvântul slav voda, „apă”. După destrămarea Imperiului Hunic, orașul a fost dominat de goți (493-560), de avari (560-800), de franci (800-880). Din anii 880-889 a devenit teritoriu maghiar.

Prima atestare scrisă a Pestei datează din 1148, orașul fiind construit pe ruinele Contraaquincum-ului. Din secolul al XIII-lea orașele încep să înflorească, dar acest lucru este oprit de invazia mongolă din 1241, când ambele au fost incendiate. Regele Béla al IV-lea a reconstruit cele două orașe. El a mutat capitala la Óbuda. A construit o cetate de piatră rezistentă împotriva invaziei mongole din 1285. Orașul devine cunoscut în toată lumea din 1279, când se ține Sinodul din Buda.

Construcțiile palatului și cetății din Buda au fost demarate de Sigismund de Luxemburg în anul 1417, cu o populație preponderent germană. De la aceasta provine și numele de Ofen, folosit paralel cu Buda. Orașul a ajuns la apogeu sub Matei Corvin.

În anul 1526 Buda este cucerită de turci, armatele eliberand creștine orașul la abia in anul 1686. Împaratul Leopold I a acordat privilegiul de oraș liber în 1703 atât și Pestei, cât și Budei, cea din urmă fiind declarată oficial capitala țării.

După unirea celor trei orașe (Óbuda, Buda, Pest), Budapesta a fost împărțită în 10 sectoare, iar sistematizarea fost concepută în așa fel din punct de vedere politic, ca în caz de necesitate să se poată fi guvernată și de aici toată monarhia austro-ungară. În anul 1930, luând în seamă creșterea populației, au mai fost create încă patru sectoare, două în Buda, și două în partea Pest a capitalei. La 1 ianuarie 1950 au fost unite cu Budapesta șapte orașe cu drept de comitat și 16 comune mari, numărul sectoarelor crescând la 22.

Teritoriul orașului este împărțit de Dunăre, care traversează capitala ungară în direcția nord-sud. Contrastul este evident și geografic, pe partea dreaptă a fluviului se situează dealuri, munți; iar pe partea stângă câmpia Pestei, cu micile dâmburi spre nord-est, unde încep Dâmburile Gödöllő.

Partea Buda este zona de locuit și de odihnă a capitalei, cu zone economice în nord și în sud, iar Pesta este centrul administrativ, comercial și industrial, cu cartiere mari rezidențiale și cu mari stabilimente de divertisment.

Pe aria budapestană a Dunării se află trei insule. Dintre acestea cea mai mare este Insula Csepel din sudul orașului, partea nordică a acestuia constituind sectorul al XXI-lea, a cărui nume oficial este și Csepel, exact ca numele insulei. Ca mărime este urmata de Insula Margareta, cu multe bogății istorice, iar cea mai mică ca mărime este Insula Óbudei, zisă și Hajógyári-sziget (Insula șantierului naval). În imediata vecinătate spre nord a zonei admistrative a orașului este Insula Szentendrei, care ține până Dunakanyar (Curbura Dunării).

Cetatea Buda și zona malurilor Dunării din Budapesta au fost înscrise în anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Cele zece lucruri pe care le-aș face ca turist în Budapesta ar fi:

vă recomand să nu ratați ocazia de a face o croazieră pe Dunăre. Puteți opta pentru o croazieră de zi sau una de noapte (mult mai spectaculoasă). Acestea durează aproximativ o oră, o oră jumătate și veți fi părtași la frumoasa poveste a Budapestei admirând grandoarea arhitecturală a unuia dintre cele mai frumoase orașe ale lumii.
De asemenea trebuie sa încercați mâncarea tradițională, simbol al Ungariei, Gulyas, mâncare care își are originiile încă din secolul al IX-lea. Mâncarea poate fi comandată sub forma de supă( ciorba) sau de tocăniță.

Budapesta este ”Orașul băilor termale”, a primit acest titlu în anul 1930 deoarece este capitala cu cele mai multe izvoare cu apă termală din lume (peste 100). Cele mai monumentale, impresionante și frumoase băi sunt Szechenyi și Gellert, construite la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea. Chiar și în zilele noastre funcționează în Budapesta patru băi turcești: Rudas, Rac, Kiraly și Csaszar. Pentru relaxare vă recomand o vizită la Baile Gellert, aflate pe malul Dunării într-o clădire elegantă cu statui, mozaicuri, decorațiuni diverse.

Budapesta are de asemenea și câteva poduri spectaculoase care leagă Buda de Pesta, dintre ele remarcăm: Szabadsag Hid (Podul Libertății) a fost construit între anii 1894-1896 și inaugurat în prezența împăratului Franz Joseph (al cărui nume l-a și purtat, inițial). Cele patru vârfuri ale sale sunt decorate cu statui de bronz care reprezintă un gen de șoim, o pasăre din mitologia ungară. De asemenea, pe frontispiciul său se poate observa stema imperială maghiară. Ca toate celelalte poduri ale Budapestei, și acesta a fost distrus de către nemți în ianuarie 1945. A fost reconstruit și redeschis publicului în 1946, când a primit și noul nume. La capătul din Buda al podului se afla piața Fővám, importantă pentru că aici este celebra piață acoperită din Budapesta. La capătul din Pesta al podului se află dealul Gellért, împreună cu faimoasa biserică din peșteră.

Szechenyi lanchdid (Podul cu lanturi Széchenyi), cel mai cunoscut pod al Budapestei care leagă partea estică de cea vestică a capitalei ungare este, în același timp, și cel mai vechi pod permanent peste Dunăre. A fost proiectat în 1839 de către William Tierney Clark si reprezintă, de fapt, copia la scală mai mare a podului Marlow (de peste Tamisa), desenat de același arhitect. “Podul cu lanțuri” a fost deschis circulatiei în 1849 și poartă numele contelui Istvan Szechenyi, un înfocat susținător al construcției. La capătul din Buda al podului se află piața Adam Clark (numită așa după inginerul care a supervizat construcția podului), unde se pot vedea monumentul dedicat kilometrului zero al Budapestei, tunelul de sub Castelul Buda (construit între 1853-1857) și funicularul care urcă spre castel. La capătul din Pesta se află piața Roosevelt, cu Palatul Gresham (construit în 1827) și Academia Ungară de Știinte. Perechile de lei de la capetele podului au fost adăugate în 1852, iar actualul nume i s-a dat în 1898.

Erzebet hid (Podul Elisabeta) (construit între anii 1897-1903) leagă Buda de Pesta în locul în care lățimea Dunării este cea mai mică de pe întreg teritoriul Budapestei, ca atare podul are doar 290 metri în lungime. Evident, podul a fost numit dupa Împărăteasa Elisabeta a Austro-Ungariei, soția lui Franz Joseph, mai cunoscută sub pseudonimul Sissi. La capătul din Pesta al podului poți vedea cea mai veche biserica din Budapesta, construită în secolul XIII. La capătul din Buda se afla dealul Gellért și monumentul Sfintului Gellért. Alături, într-o mica gradină, a fost așezată statuia de bronz a împărătesei Elisabeta.

Bastionul Pescarilor (Halaszbastya) este unul dintre cele mai bune puncte de observare din Budapesta. Bastionul iese în evidență prin cele șapte turnuri ale sale simbolizând liderii celor șapte triburi maghiare. Numele său provine de la o fostă comunitate de pescari care trăia în regiune, precum și de la piața de pește care era ținută aici în evul mediu.

Palatul Regal a fost distrus și reconstruit de multe ori. Regele Bela al IV-lea a început construcția palatului în secolul al XIII-lea după invazia mongolilor. Palatul original a fost construit în stil gotic și a continuat să fie extins timp de 300 de ani. Epoca de aur a palatului a fost în timpul domniei regelui Matthias. A fost total distrus în 1686 cand armata Habsburgilor a eliberat Buda de sub ocupația Otomanilor. Habsburgii au construit un palat nou, mai mic, în stil baroc la începutul secolului al XVIII-lea. Acesta a fost din nou afectat în timpul Războiului de Independență din 1848. Urmatoarea reconstrucție aproape că a dublat dimensiunile palatului și a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea. O aripă foarte mare a fost adaugată în spate. În 1945, palatul a fost ultimul loc în care trupele germane din Budapesta s-au retras înainte de a fi înfrânte. Reconstructia de după razboi a scos la iveala fundațiile construcției gotice și a celei renascentiste. Aceste stiluri au fost reîncorporate în lucrările de restaurare fapt ce a facut din palatul din Budapesta sa fie o mixtură de stiluri arhitectonice. În zilele noastre, Palatul Regal din Budapesta, găzduiește trei muzee: Muzeul de Istorie a Budapestei, Galeria Naționala a Ungariei și Muzeul de Artă Contemporană

Biserica Matthias se află în Buda și este unul din principalele obiective turistice din capitala Ungariei. Biserica se află pe locul unei alte biserici construite pe vremea regelui Bela al IV-lea între anii 1255 – 1269. Aceasta a fost reconstruită de mai multe ori. În anul 1309 Carol Robert de Anjou a fost încoronat în această biserică, devenind Regele Carol I al Ungariei. În timpul domniei Regelui Matthias, dupa numele căruia a și fost numita biserica, au fost adaugate capele laterale dar și un oratoriu pentru familia regală, precum și noul turn al bisericii din partea de sud. In acest turn erau adapostite arme ale lui Matei Corvin ce datează din 1470. In 1526 cladirea a fost distrusă de foc și 15 ani mai tarziu a fost transformată într-o moschee. Dupa ce turcii au fost alungați de habsburgi, iezuiții și-au asumat responsabilitatea bisericii Încoronării, așa cum mai este ea numita și au renovat-o în stil Baroc. În 1867 Împăratul Franz Iosef I de Austria și consoarta sa Elisabeta (“Sissi”) au fost încoronati conducatori ai Ungariei aici; Franz List a compus muzica pentru ceremonia de incoronare. Biserica a fost reconstruită în forma actuală între anii 1874 și 1896, pentru reconstrucție fiind ales stilul gotic. La sfârșitul celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost serios avariată dar a fost restaurată cu migală, răbdare și munca ce a durat ani de zile.

Vizita la Parlament. Clădirea Parlamentului Ungariei este locul în care se întâlnește Adunarea Naționala; este una dintre cele mai frumoase clădiri legislative din Europa și a treia clădire ca mărime din lume ce găzduiește un Parlament național. Planul de construcție ce a fost folosit pentru clădire, a fost conceput de Imre Steindl, un profesor la Universitatea Tehnică din Budapesta, iar construcția a început în anul 1885. Peste o mie de oameni au lucrat la construcție, au fost folosite peste 40 de milioane de cărămizi și peste 40 de kilograme de aur de 23 de carate. Lungimea Parlamentului din Budapesta este de 268 de metri, iar lătimea de 123 de metri. Are un total de 691 de camere, peste 200 dintre acestea sunt birouri. Înăltimea, de 96 de metri are o însemnătate simbolică, făcând referire la anul 896, când ungurii s-au stabilit în zonă. Cladirea are 90 de statui pe exterior si 152 de statui în interior.

Dealul Gellert este o rocă mare, înaltă de 140 de metri care se înalță deasupra Dunării în Buda. Conform legendei vrajitoarele veneau pe deal în fiecare noapte și mergeau pe spatele unui om. Dealul Gellert și-a primit numele dupa cel al episcopului Gellert care a venit în Ungaria din Italia la cererea Regelui Sfântul Ștefan, spre a îi creștina pe unguri. Câtiva păgâni l-au băgat într-un butoi pe episcop și l-au aruncat de pe deal în Dunare. O statuie mare ce ține o cruce în mâna dreaptă se află pe partea nord-estică a dealului, cu fața spre podul Elisabeta. Această statuie comemorează moartea episcopului. Dealul Gellert are de asemenea un rol important din punct de vedere hidrologic. O parte importantă a rezervei de apa potabilă a Budapestei este stocată într-un rezervor din interiorul dealului. De ziua națională a Ungariei, focurile de artificii sunt lansate de pe deal.

Biserica din pestera de pe dealul Gellert, această biserică a luat naștere într-o peșteră naturală în 1926. Până în anii 50, singurul ordin bisericesc maghiar a condus această biserică. Acest ordin își trage numele dupa Paul, un sfânt din secolul al treilea ce a trăit în deșertul Egiptului având doar un corb drept companie. Acest corb îi aducea zilnic o jumătate de felie de pâine. În anii 50 comuniștii i-au arestat pe călugarii din această mânăstire, l-au executat pe liderul lor și au închis biserica. In 1989 zidul care zăvorâse biserica a fost dărâmat și aceasta a fost redeschisă. O parte a zidului poate fi vazută la intrarea în peștera ce formează biserica. În capela centrală a bisericii veți putea vedea statuia Sfântului Paul având corbul său pe umar.

Citadela, habsburgii au realizat cel mai bine importanța strategică a dealului Gellert și au construit o fortăreață în vârful dealului dupa ce au suprimat revoluția din 1848 și războiul de independență. Guri de tun au fost amplasate pe deal și țintesc spre Dunăre. Scopul Citadelei era să amintească rebelilor ungari cine conducea cu adevărat țara. În acele vremuri, Citadela era cel mai disprețuit loc din Budapesta și ungurii o numeau Bastilia Budapestei. Habsburgii au predat-o consiliului local la sfârșitul secolului al XIX-lea și anumite părți din ea au fost distruse în mod simbolic. De atunci Citadela a servit mai multor scopuri; a fost închisoare, adăpost temporar pentru cei fără casa, locul unei baterii anti aeriene și din anii 60, fortăreața este unul din cele mai importante obiective turistice ale Budapestei. Statuia libertatii de la Citadelă din Budapesta este atât de mare încât poate fi văzută aproape din orice parte a orașului iar în timp a devenit simbolul capitalei Ungariei. Statuia libertății comemorează eliberea Ungariei de sub opresiunea nazistă. Se spune că statuia a fost gândită să aibe în mână o sabie dar până când a fost ridicată, regimul hortist a fost înlocuit de cel comunist și aceștia au înlocuit sabia cu o frunză de palmier iar statuia unui soldat sovietic a fost amplasată la baza. Deși toate stauile comuniste au fost dărâmate și mutate la marginea orașului în Parcul Statuilor, Statuia Libertății a rămas. Doar soldatul sovietic de la baza Statuii Liberții și numele soldaților din Armata Roșie care au murit în timpul asediului Budapestei au fost îndepărtate.