Cu ocazia Sărbătorilor Pascale trebuia la invitația unor foarte buni prieteni să vizitez frumoasa și îndepărtata Bucovina. Țoti cei de acolo mi-au spus ca Bucovina se simte, se trăiește și am așteptat cu nerăbdarea întâlnirea cu albastrul de Voroneț, cu mocănița sau cu ciorba rădăuțeană. Până când vom putea călători din nou, vă invit alături de mine într-o călătorie virtuală în Bucovina.
Bucovina sau cum i se spunea în Imperiul Austriac, Ducatul Bucovinei (în germană BUCHENLAND = Țara fagilor) este o regiune a României care acoperă zona orașelor Cajvana, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Frasin, Milișăuți, Rădăuți, Siret, Solca, Suceava, Vatra Dornei, Vicovul de Sus din România, precum și Cernauți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina.
Bucovina este celebră pentru Salina Cacia, una dintre cele mai cunoscute mine de sare din Europa, descoperită pe vremea austriecilor și care adăpostește Sanctuarul Marian.
Alt punct de atracție al Bucovinei sunt mânăstirile sale, multe incluse în patrimonial Mondial UNESCO. Mânăstirile de aici sunt construite de boieri și foști domnitori ca de exemplu; Mușatinii, Ștefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Petru Rareș, Alexandru Lapușneanu. Ce este aparte aici este faptul că fiecare mânăstire are culoarea sa specifică:
- Voroneț ( albastru),
- Humor ( roșu),
- Sucevița ( verde),
- Moldovița (galben)
- Arbore( combinație de culori).
Tot Bucovina este celebră pentru tradițiile sale păstrate și transmise din generație în generație cum sunt: obiceiurile de Crăciun și An Nou (Colinde, Căluții, Ursul, Capra, Urâții), încondeiatul ouălelor și olăritul de Marginea.
Dacă tot se apropie Sărbătorie Pascale, să vedem ce înseamnă aici acestea. O data cu Duminica Floriilor începe Sărbătoarea și tradițiile: aici, se spune că după cum va fi timpul în ziua de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşti, iar dacă de Florii ies broaştele, atunci vara va fi frumoasă. În Duminica Floriilor se sfinţesc la Biserică ramurile de sălcii, care încep a înmuguri. Această ramură este dusă apoi acasă şi aşezată la icoane pentru spor în gospodărie. De asemenea ele se folosesc şi în caz de boală, punându-se sub perna celui suferind sau pentru îmbunătăţirea vederii.
Urmează Săptămîna Patimilor, în care se crede că dacă moare cineva, sufletul lui este dus în Iad, căci Raiul este închis. În Joia Mare, a Patimilor sau Joia Neagră se credea că morţii veneau pe la vechile lor locuinţe şi ar rămâne până la Duminica Mare. În această zi se cere ca toţi din casă să planteze un pom, crezând că se prind mai bine și se colorează, se vopsesc cu culoarea. Vinerea Mare sau Vinerea Scumpă este ţinută cu stricteţe. Dacă plouă în această zi, anul o să fie bogat, dar zilele dintre Paşti şi Rusalii vor fi ploioase.
În noaptea de Paşti se deschid porţile Cerului, iar ceea ce ceri, Dumnezeu îţi va da. În ziua de Paşti, toţi membrii familiei, veniţi de la Înviere, se spală întru-n vas cu apă neîncepută în care se află un ou roşu şi un bănuţ de argint. Oul se pune pentru ca să fie toţi roşii şi sănătoşi ca oul, iar banul, ca să fie bogaţi şi curaţi ca argintul.
Se gustă apoi, neapărat, prima dată din anafura de Paşti care a fost adusă în coşarcă unde s-au sfinţit de preot bucăţi mai mici din cât mai multe feluri de mâncare, de la usturoi de leac până la bucăţi de carne şi ouă încondeiate. Unii localnici vin și în ziua de astăzi de la Înviere cu lumânarea nestinsă și ocolesc casa, pentru a alunga raul.
Toată lumea în ziua de Paşti trebuie să tragă clopotele şi să bată personal toaca, semn al apostolatului şi al răspândiri prin el a vestei Învierii.
Ciocnitul ouălor, ca datină generală, se prelungeşte în toată Săptămîna Luminată cu până la Ispas şi Rusalii. În Săptămîna Albă, Luminată, Cerul este deschis, după tradiţie, până la Ispas, iar cine moare e fericit căci ar merge fără judecată direct în Rai, la Dumnezeu.
Toate aceste credinţe, tradiţii şi obiceiuri care se mai păstrează în mare parte şi azi, probabil că diversitatea etnică a celor de aici (amestec de români, ucraineni, germani, evrei, polonezi, ruși, lipoveni, maghiari, slovaci, cehi, armeni, greci, italieni) a sporit sentimental de apartenență locală și la o comunitate și i-a determinat pe cei de aici să păstreze riguros tradițiile și obiceiurile.
Pentru moment nu vă mai divulg mai multe despre Bucovina, astept să putem călători din nou și să simt cu adevărat ce înseamnă acest ținut de poveste. Cu siguranță atunci vă voi relata ”în direct” de acolo și vom experimenta împreuna Bucovina autentică.
Până atunci vă doresc Sărbători Pascale Fericite și #Stațiacasa!
Photo credit: DISCOVER BUCOVINA