Câți dintre noi știm că Tunisia adăpostește vestigiile unuia dintre cele mai mari oraşe ale antichităţii, oraş care a fost la un pas de a învinge măreaţa Romă? Cartagina, căci despre acest oraș vorbim a fost întemeiat de un popor de navigatori fenicieni, plecați din Tyr. În limba feniciană Cartagina, Kart Hadaşt, însemna chiar ‘oraş nou’.
Despre întemeierea Cartaginei ne povestește poetul Virgilius care menționează că regele din Tyr avea o fiică pe nume Elissa căsătorită cu Sychaeus, care sfârşeşte ucis de fratele său, Pygmalion. Acesta din urmă ajunge el însuşi rege în Tyr. Elissa însă, însoţită de un mare număr de localnici, printre care şi un mare preot al zeiţei Astarte şi 80 de fecioare, părăseşte cetatea. Iniţial debarcă în Cipru, dar la scurt timp fugarii ajung în Africa de Nord, unde întemeiază Cartagina. Elissa, cunoscută şi drept Dido, îl va cunoaşte pe Enea, care naufragiază pe coasta libiană. Se îndrăgosteşte de el, dar este părăsită şi se aruncă în flăcări. Povestea Didonei poate fi privită drept o metaforă a poveştii întregii Cartagine, care piere la rândul său în flăcări după ce înfloreşte falnic.
În cele trei războaie cu romanii, desfăşurate în perioada 264 – 146 a.Hr. cartaginezii pierd controlul asupra Mediteranei şi în cele din urmă oraşul este complet distrus. Rămîne și astăzi doar amintirea măreţiei sale, precum şi cea a lui Hanibal, unul dintre cei mai mari generali din istorie.
Cartagina se afla la o distanţă de cam 10 kilometri de Tunisul de azi, în jurul colinei unde fusese construit un templu pentru zeul punic Eshmun. Zidurile din jurul colinei făceau templul să pară o citadelă. Cartagina avea două porturi legate unul de altul, unul exterior pentru corăbiile comerciale şi unul interior pentru flota de razboi. Aici puteau ancora 220 de corăbii şi la nevoie se putea bloca unica ieşire cu lanţuri de fier. Pe uscat cetatea era apărată de ziduri care măsurau 35 de km.
În ziua de astăzi mai putem vizita aici Cimitirul Fenician, Baile lui Antonin, Porturile Punice si Muzeul Cartaginei, Bazinele Aghlabid, o imensă piscină în care se relaxau vechii conducatori ai regiunii și Mausoleul Sidi Sahib.
După o incursiune în istorie avem nevoie de o relaxare. Unde? În celebrul oraș albastru, Sidi Bou Said. Aflat la doar cativa kilometri de Cartagina, orașelul are straduțe înguste, în stil andaluz. Cea mai celebră stradă de aici este Strada Habib Thameur, o stradă în pantă care se sfârșește cu o panoramă fabuloasă asupra golfului Tunisului și portului Sidi Bou Said.
Sidi Bou Said este una din cele mai vechi și faimoase locații de pe coasta nord-africană și este chiar locul de refugiu al multor artiști, de la scriitorii André Gide sau Simone de Beauvoir până la actori și creatori de modă.
Cu această vizită în Cartagina și Sidi Bou Said se încheie plimbarea noastră prin Tunisia. Când spun Tunisia, de astăzi, mă voi gândi la miros de condimente, plaje aurii nemarginite, dunele fierbinți ale deșertului, oaze spectaculoase, carpete fermecate și adieri de mentă, portocali și iasomie. La albastrul infinit al mării și auriul nisipului din deșert. La impresionanta istorie și la incredibila ospitalitate. La adrenalină, arome și basme…
Și nu uitați: ”în viaţa asta rămânem doar cu ce am visat, cu ce am iubit şi cu cât am călătorit… ”